2009 - fuse, fuse si aproape ca se duse

acusi acusi se incheie inca un an , care parca a trecut prea repede ... sau nu a avut atat de multe evenimente importante incat sa-l contorizez mai abitir...noroc cu ultimele 2-3 luni care compenseaza pentru tot anul

in ciuda faptului ca multi prieteni ma considera pesimist , acum aproape de final trag linie si da cu plus ... desi anul a inceput foarte urat , adica ruperea a doua relatii de aproximativ 5 ani, una romantica si una de serviciu . desi atunci au fost multe momente grele imi dau seama ca cele doua m-au ajutat sa cresc si sa ma definesc ... anul acesta a fost anul in care mi-am dat seama cine sunt, cine sunt cei care ma inconjoara si cine imi este prieten adevarat sau de conjuctura . ma pot lauda ca am o multime de prieteni pe care ma pot baza oricand si care au din partea-mi aceeasi parte de devotament...

In vara asta am avut parte de cea mai mare surpriza a vietii,de pana acum, cand m-am reintalnit cu un prieten drag din copilarie , Stefan, pe care nu l-am mai vazut de 15 ani ... in clasa a6a a plecat impreuna cu tatal lui in Anglia... si dupa vreo 2 ani din pacate s-a intamplat ceva si am pierdut legatura. Acum stau si multumesc , nu stiu cui, dar multumesc ca am un nume mai putin intalnit care daca-l goagalesti (cum zice primarul "care este") inevitabil apar eu ... va imaginati ce soc am avut cand am primit mailul de la Stefan ... iar cand ne-am vazut puteai paria ca au trecut mai putin de cateva luni de cand nu ne-am vazut
Apoi m-am intalnit si cu prietena mea din Manchester , finally fata in fata dupa mai bine de cateva luni bune de scris.

Am inceput sa dansez , sa visez si sa scriu pe blog, noroc cu Ove si Elfu Digital si incurajarile de la inceput, ca daca era dupa mine il inchideam de mult ... eu eram ferm convins ca n-o sa ma citeasca cineva in afara de ei ... ma-nclin in fata voastra , dragi cititori
Am redescoperit placerea de a merge la teatru, sa citesc (carti si bloguri) si sa scriu ... placeri atat de simple dar atat de sanatoase sufleteste

Profesional am inceput sa fac intr-un sfarsit ceea ce-mi place ,intr-o firma mica, dar cu oameni cu suflet mare , iar de curand mi-am mai luat un job pe care sper sa-l fac la fel de bine, ca-l fac tot din placere

in 2009 am invatat sa iert, sa uit, sa iubesc si spun ca iubesc , sa ofer flori si cadouri mici, dar din suflet (am crezut tot timpul ca aprecierea este direct proportionala cu valoarea cadoului, mare greseala in cazul oamenilor adevarati) si sa nu mai port masti ... intr-un final m-am regasit si asta datorita prietenilor mei, familiei si in mod special datorita unei persoane speciale si foarte dragi sufletului meu.

inchei matematic , ca deh sunt "realist" la baza, cu un postulat personal
"minus" x "minus" intotdeauna da "plus", iar "minus" x "plus" la mine a inceput sa dea tot "plus"

va doresc sa fiti sanatosi, fericiti si sa dea la toti cu +

te(a)ma de vineri - increderea

pe e-poezie.net am gasit o discutie foarte interesanta legata de incredere ... cui o acordam si de ce ?

cum as raspunde eu acestei teme ?
daca acorzi incredere cuiva inseamna sa-ti acorzi tie incredere ... daca ti-o inseala, inseamna ca si tu ti-ai inselat-o pe a ta, daca ti-o confirma ... bafta ta
totul tine de inspiratie , acceptare si un pic de noroc ... dar vorba din popor norocul ti-l mai si faci

tu cum raspunzi ?

de vineri seara

nu stiu altii cum sunt, dar eu in seara asta am primit un foarte frumos cadou ... o poezie

toamna unei amintiri

în toamna unui loc uitat
îmbătrînesc în aşteptare vorbe,
cu greu se tulbură pămîntul
prin aerul rarefiat
respiră tot mai greu şi vîntul.
copaci au trunchiul greu de piatră
un peisaj de-acum anost
de gînduri verzi descoperită
lumina parcă n-are rost
de vor veni vreodată zile,
albastre pleoape peste timp,
va fi un fel de amăgire
prin nopţile de plumb.


nu-mi trebuiesc acum cuvinte
pictate peste carne dureros
să nu îmi amintesc nici locul
şi nici mirările ce-au fost.

multam Catalina

viata in alb si negru

a trecut si al doilea week end cu ai mei parinti in vizita , in interval de 2 saptamani ... aseara dupa o cina facuta de mama, cea mai extraordinara bucatareasa (stiu ca este gresit gramatical, dar asta simt despre bucatele mamei) ne-am asezat la un pahar de vorba. nu am scapat nici acum de intrebarile de rigoare, te vezi cu cineva ? cand aduci o fata la noi, la piatra (n.r. piatra neamt) ,mustruluiala de rigoare a unor parinti extraordinari. din vorba in vorba, nu-mi amintesc exact cum, am ajuns sa vorbim de prietenii mei nigerieni si marocani, cand am primit o palma, am primit trezirea la realitate. parfumul vinului abia sorbit a devenit miros de otet expirat

am avut onoarea sa ma integrez intr-un grup de prieteni mega simpatic si frumos, alcatuit din prieteni de mai multe nationalitati ... gata, imi amintesc de unde legatura... cinele nigeriene de la mine din garsoniera ... ca la mine cica nu prea se gateste, ete ca se gateste mancare cu specific nigerian.
vazand reactia curioasa a parintilor mei, am ridicat provocarea "amenintandu-i" cu o eventuala prietenie cu o fata din alte meleaguri, pentru a vedea ca ai mei , desi ii stiu oameni deschisi la orice, nu sunt de acord cu casatoriile inter-rasiale.
care este de fapt problema lor ? diferenta de cultura, de obiceiuri ... spun ei. eu sincer cred ca acestea sunt niste scuze. diferentele acestea exista si intre doi oameni de aceeasi nationalitate si ar fi chiar plictisitor daca nu ar fi ...

din pacate pentru ei, daca perechea mea va fi mongoleza, vietnameza, algeriana, suedeza, poloneza sau rroma ei vor trebuie sa accepte asta... toti suntem oameni indiferent de culoarea pielii iar daca legatura umana este intarita prin prietenie , respect,iubire , atunci totul este minunat.

concluziile le trageti voi, eu pe ale mele le stiu

am cautat ca nebunu pe net un clip legat alb si negru , wild cherry-play that funky music white boy, sau trailerul la "white man can't jump" , dar am uitat de my nr.1 artist , scuze maestre

studiu despre tine

vineri 13 , atunci cand si barbatii plang

"locuiesc vizavi
te vad in fiecare dimineata gol cu ferestrele larg deschise
nu ma arat, caci asta te-ar face sa zambesti
te studiez
numar femeiele pe care le porti seara
si le incercuiesc pe cele care si-au castigat dreptul sa deschida fereastra dimineata
iti stiu chipul speriat cand esti singur si te-am vazut de-atatea ori plangand dupa ce ai umilit o femeie care tocmai a plecat
ti-am vazut toate mastile , caci intr-o zi ai lasat ferestrele deschise si la pod
trebuie sa urci acele trepte singur ca sa-ti alegi cine vrei sa fii
cred ca doar in trei zile din ultimul an ai trait fara nici o masca
si-atunci iti venea mereu in vizita aceeasi femeie
doar atunci inchideai ferestrele , toate
si trageai perdelele , toate
si plecau , toate celelalte
intra cu spatele drept la tine, dar iesea fugarita de cat de tare te-ar fi iubit, daca nu te-ar fi stiut atat de bine... atat de rau, de fapt

nu iubi, asteapta sa vin sa-ti fac curatenie"



PS: vineri am uitat masca si am fost barbat

3 mari iubiri ?

Intr-una din serile trecute discutam cu o prietena de-a mea legat de "mitul" celor 3 mari iubiri ... exista aceasta limitare superioara sau inferioara ? de ce trebuie sa fie fix trei ?

cand zic iubire ma refer chiar la iubire, nu la surogate, nu la povesti de adormit copiii mici si mari , ci la adevaratul sens al ei. O sa intrebati ce inseamna iubirea, dar pentru fiecare in parte inseamna cu totul altceva , asta e un subiect ce nu poate fi acoperit printr-o postare pe blog.

revenind la subiect : incercand s-o conving pe ea, m-am convins si pe mine ... iubesti de cate ori ti se ofera ocazia si de cate ori merita ...

suntem atat de diferiti unii de altii incat nu ne poate nimeni cataloga cel putin la acest capitol.

am avut ocazia sa cunosc oameni care au iubit o singura data, pentru ca sunt si acum impreauna si sunt atat de fericiti impreauna, am cunoscut si oameni care au iubit de nenumarate ori si sunt fericiti de fiecare data si am cunoscut si oameni care nu au iubit niciodata

din punctul meu de vedere toate iubirile ,indiferent de numar, sunt mari si de asta nu trebuie sa-ti dai seama dupa , ci neaparat in timp ce le traiesti . e mare pacat sa apreciezi ceva , abia dupa ce s-a incheiat si s-o asezi pe treapa unui top ... apropo de top, daca unii dintre noi il facem , care-i premiul ? ce castiga primele 3 locuri, in afara de recunostere ? nu cred ca exista persoana care sa-si doreasca sa fie in acest top , decat daca ocupa toate cele 3 locuri si celelalte care nu se medaliaza.

deci, iubeste de cate ori poti si de cate ori merita , traieste iubirea ca si cum ar fi ultima, da tot ce-ai mai bun in tine, nu te pastra pentru urmatoarea care speri sa fie una din cele trei...ca poate n-o mai prinzi

iubire de servici

Erau colegi de multinationala , se vedeau la lift, dar nu-si stiau numele ... se salutau scurt si viata mergea mai departe, pana intr-o zi cand au fost nevoiti sa interactioneze profesional. De atunci au inceput sa vorbeasca vrute si nevrute , vise si dezamagiri , iubiri si despartiri. Au devenit prieteni de nadejde, genul de la care oricat de urat ar fi afara intotdeauna iti aduce o lumina in suflet. Nimic nu prevestea ceea ce va urma ... Vorbeau zilnic, pana cand el a parasit compania care i-a adus impreuna. Timpul a trecut, iar praful se asternea peste povestea lor ... el nu mai simtea nevoia sa impartaseasca, iar ea era fericita.

Numai ca intr-o zi el a avut nevoie de ajutorul ei, stiind ca indiferent de cat timp a trecut ea il va ajuta neconditionat. Asa a fost si chiar mai mult! Au reinceput sa-si spuna toate vrutele si nevrutele. El era proaspat despartit, iar ea era pe final de puteri intr-o relatie mult prea noua dar cu urme de rutina. Isi scriau zilnic zeci de mailuri, sms-uri , se vedeau si vorbeau pe ascuns.

Ea a parasit rutina si si-a trait pasiunea. Totul parea desprins din povesti spuse pe genunchi nepotilor... cadouri simple dar din suflet , flori si teatru, concerte si carti , plimbari in parc pana la 3 dimineata, rasarit vazut impreuna ...

Din pacate tot ce este frumos are si un sfarsit , numai ca la ei a fost mult prea aproape de inceput ... glasul ratiunii a infrant pasiunea inimii si fiecare s-a intors la statusul anterior. Impreuna spera ca decizia ei a fost cea corecta.

El ranit in crunt in inima si-asa franta ii cere sa-l lase in pace si sa nu-l mai caute , iar ea cu greu accepta ca prietenie dupa pasiune nu exista... sau exista ?

asta doar timpul va decide